Skip to main content

Full text of "Timocul_An.I_Nr.3-4_1934"

See other formats


TIMOCUL 



U 



R e 



vist d C u i t u r a I d 



OnSAHUL SOC. CULTURALE "TIMOC" A 
romAnilor din VALEA TIMOCUmi 

§1 DREAPTA DUNArjI 



c- 



L:..-- 




^ 



\^y^ 






;r"-v/- 



'fr 



ION C, GRADI^TEAftlU 



GirMt responsabii : Dr. P. V6d&-Timoceanu 



EOACJIA 51 ADHINlSTRAirA: 
BUCUilE$Tl, B-DUL CAROL I, 6 




7 



!-" 'F 



TIMOCUL . 

ORGAN AL SOClETATir CLJLTURALE .TIMQC'^ 
APARE LUNAR SUB CONDUCEREA UHUl COMITHT 




^ 



ABONAiWENTEi 
Lei 200 anual pctitm p<ir(Uul9H 
„ 50 ,t „ stutfcn|l 
,t 500 >. », mstitujii 



Redac^ia ^i Adnunistra|ia: 

B-clul Carol No. it 

Bucurc^ti 



1 




CUPRINSUL; 

Hrlstos a inviat ! = ^ — Dr. P. Vodd- Timoceanu 

RomSnii din Valea Timocului ^i 
dreapia Dunarii — — ^ G. Murna 

D-l Ghcorghe TStar^scu |( spe- 
ran{eie noastre — — — Petre Fiorescu 

Rotnanii timoceni — — — G. Ltingulescu 

Dunarea ca axS a viefli rom^ne^ti Dr. Anton Balotd 

Rom^nii din Timoc — — — Theadar Voinea 

MediuJ ^i ac{mnjle omultii — 

Valea Timocului ?i dr. DunSrii 

Cole 'n vaie Ja Timoc (folclor) 

Cum stam ? — — — — 

Activitafea nafional^ a lui I, C. 
Gradi^teanu — — — — 

C3rti— reviste^ — ziare — — 

Infomafiuni ^ ^ „ ^^ 



S€cr(t<ir de redac^k : PETRE FLORESCU 



Ing. D. M, Truia 
Andrei L Andrei 

/. V; Padind 




Hristos a inviat I 



Cuvinte sfinte... Cuvinte de profundd evlavie §i 
reculegere.., 

Evocare sabiima pentra noL a^a cum a fost adatd 
urilej de Incdlzire sufieteascd pentra acei care acum 2CQ0 
de ani ramdseserd Inm/Srmuhfi in ftj(a priveli^tei de 
groazd §1 a argiei ceior nelegimp §i f&rd de sufleL 

Cuvinte care azi se tnaitd cdtre Dommd nostra 
lisas Hristos In ingdnetul clopotelor bisericc^ti care i$i 
revarsii suneteie m semn de mare sdrbdtoare ^i amin- 
tire a evenimentutul petrecut cu Acel care a fost iniru^ 
chiparea bundtd^ii ^i a iubirei de oameni^ Acela care 
§i-a sacrificat ceeace a avut mat scump, viafa^ ,pentru a 
ardta tuiuror cd feridrea nu constd in afi creia pldceri 
de^arte in detrimental aproapeliii tdn, ci cd ea rcpre- 
zintd ceva mat Inali, ceva care se ridicd deasispra pa- 
sinnilor noastre omene^ti, imi)rdti§^nd eternul dumneze- 
esc care se revarsd ca o avalan^d binefdcdtoare $i mdn- 
gdietoars de saflcte a tutaror, fdrd deosebire de rang 
^i rasd'. 

Hristos a Inviat!.,. i^i ^apte^te fiecare la ureche,dela 
tdndr pdnd la bdtrdn^ dela rege pdnd la eel mat umil 
sdnic.-. Hristos a tnviat f 

Fiecare spune In limba lui, pe intelesul lui, dar top 
sant cu anal pi acela^ gdnd, gdndul bundtdtH, gdndal 



ClHL 



reculegsreL gmdal iublni aproapelai tdu, gdnd de vd- 
ditd rsvoM contra acelora carl an infdptuit nelegiuiri 
fatd de li&us, hnhlnat cu bucurla fdrd limttd cd drep- 
tatea anuntaJa de El a triuinfat. 
Hristos a Inviat! 






Revista noastrd strigd Umocenilor romdne?£e: 

, Hristos a inviat* f 

Ddndu-ie asffel prilejul sd rd&pundd a^a cam ei^tia, 
din mo^i strdmo^l, — romdne^ie, pentru a evita rdspun- 
siil preotilor care U se adrescazd in aJte limbi la alta- 
rul biserlcilor romdne^U construite cu atdta greutate de 
strdmo^ii no^iri.,. 

^i cdndPL. in timpul tarcilort 

Hristos a Inviat, ftafUor timocenil Pd$tra(i-vd cu- 
rajui ^i aveti incredere In Atotputirnical stdpdn at 0- 
menirii, cdci drep tatea va triumfal 

Mai curdnd sau mai t&rzia veti auzi preotu! vos- 
tru stHgandu-va in limba voastra duke, romaneascai 

^HRiSTOS A iNVlATt^\ . 

Dr. P. VODA-TIMOCEANU 
Pres, Soc. Cult- ^Timoc" 



Romanii din Valea Timocului 
^i dreapta Dunarii 

Pentrti to{i factori riispunzafon din |ar^ e a^a de inc- 
portun ^1 enervant de a se vorbi de popuiafiile rom^nestf 
ramase In afarS de Iiofarele pxW, ba maf bine zis, — sub 
jugu] stateJor vecine. cSt de fugitivS comparafie intre 
starea act'Iora %\ aceea a flementelor minoritare dela noii 
ne aratS iin contrast de tratament ce evidentiaza din partea 
noasfra o nepasare care merge pSna la absobta incon^tieniaj. 
Iipsa de soiidaritate §i abdicarea dela dernnEtatea noast^l 
nafional^, 

Cazul ce[ mai caracterisfic ni-l preznifa starea roma- 
nilor din Valea Timocului 51 dreapta DunSrii, — care sunt 
cu tolul oropsifi de noi ^i l^sati prada unor autoritati, care 
nu-^i fac nici o talnii din persecutla 51 injosirca Ic^ pSnS 
ia nimicirea totala a fiinfei lor etnice. 

In timpul ^3ta bulgarii din Cadrilater, captaji de 
organfzatiile revoIufEonare ale comftagfilor, — interne 5? 
externa, nu numai cS-$i traesc intensa via(a proprie, irtrers 
?[ independent], ci au ^1 ajuns direct ^i indirect sa do- 
m\r\^ in via|a noastra piiblka §[ sa-^i impiie \n anii dini 
urnia chiar dictatdra lor, tiranizatid 51 extermrnSnd pe {o\i 
romanii con^henfi, care lupta eroic pentrn prestfgiul ^i in- 
tegritatea statului nostru* 

E o nesprisa durere pentru noi de a co.istata acesfe 
falimenl al admincstrattei noastre najionale, datorit atiiudinii 
antirom^ne^tj ce are poiiticlanismu] din BLicure^tii. prrm 
organeie sale oflciaie pusa Ja dispozifia c!lenteiei electorale 
$i a personalisniului eel niai s:andalos. 



I mm 



Bulgarii, in comunitatea !or etnica, sunt o cetate Jnex- 
pugnabila, 

Programul lor colectiv de aspirafii 51 revendlcari este 
unitar, e tmbraji^at cu acela^ fanatism ireductibil, de toate 
partidele^ ca ^i de to^i membrii nafiunei bulgare ; nici o 
iransigenta fafi de nimeni. 

$i totu^f, noi «europeniU 51 ^civth'za{ft'>, — vorbim 
de toleran^a^ de omenie^ de acorduri f\ pacfe^ cu acei care 
ne trrmit banditi ca sS ne extermine 51 comploteaza con- 
tra siguranfei Stafulut ^i a existen^fi noastre nafionale. 

Orbirea aceasta dac^ mai dureaza mult e fatal sS 
aibe consecinfele cele mai dezastfuase. Bulgarii care sunt 
la noi in Dobrogea, — o infima minoritate §i bdstina$i 
cum se pretind ei, de^i simpii venetict, — transpianta{i de 
guvernele bulgare dupa 1877, trateazS jude{ele noastre de 
peste Dunare ca tard btilgdreascd 51 cu o indra^neala 
egala cu incon^tienja 51 nepSsarea noastra, fal&jficand rea- 
Jltatea cea mai evidenta, ne denunfa !n faja iumii ca pe 
ni^fe infami uzurpatori ^i acaparatori de bunuri ereditare 
bulgare^ti. 

§i nici un oni de stat romSn, nu le raspunde cu 
bSrba(ie ^i competen(a dorita inaintea Ligii Nat!unilor» 
demasctndu-i ^i aratSnd cruda situajie reala oricSnd veri- 
ficabila,— care poafe convinge pe oricine, — ca minoritatea 
bulgara IrSe^Ee mai bine dec at bulgarii din (ara lor proprie 
^i se bucura de o stare privilegiata^ necnnoscuta populafiei 
locale rom^ne^ti, — In limp ce romSnii din Vaiea Timo- 
cului ^i dreapta Dun^rii, (care sunt circa 200.000 de su- 
fJete), despoiati de orice drepturi najlonafe, i§i dati sufletal 
sub cdlcdiul ^Qvlnismului eel mat feroce, 

G MURNU 

Protesor Unlveraitar 



D4 Gheorghe Tatarescu 

si speran^ele noastre 

Rostui nostm aci U ^arS nu este ca sa ne inregimen- 
t^m In part[dele polftice militante, nici sa facem diferent^ 
intre barbajii poKtici roniSni, ci s3 atragem mereu atenjia 
opiniei publice romSne^ti ?[ a conducatorilor acestei (flri 
astipra celor ce se petrcc dincolo la fra{li no^frr de 
peste liotare* 







D. Gh> Tiitaresou 

Pre^edintde Consiliului de mii>i§tM 

[n felul acesta se i/a vede In mjd vadlE, ci Ramaiia 
de 321 nu se poate considera tnca pe deplin mtregita, din 
moment ce revendica soarta at^tor fii ai sSi r^ma^i m 



afarS de frontlerdd sale, a^a mcSt, fara noastra poate 5ta 
rn^ine Itni^lifa la masa verde pe care a^a de muK o doresc 
mfocatii revizioni^li fnternatjonall. 

In Timoc ^i dealungiil Diinarii pana aproape de Rus- 
ciuc, masa compacfa de aproape 500.000 de sufJete 
vo.be?te curat romSnesfe; m juml Plevnsi ^i Djuniaia^de- 
Sus, ~ (a fei, o popuJafltf de circa SO.OOO de roniM — 
nemai vorbind de celelalte trunchfuri man' aJe neamului nos^ 
tru d[[i Bafcanf, cum sunt de pild^: Me^lenfa, Macedonia, 
Pmd, Albania, etc, unde elemenful romanesc afm^e cifra 
dc aproape 800.000 de sufJete. f^i pastreaz^ cti demnitate 
ob^r?ia ?! Intrtg patrimoniul ssu sufJetesc ?i nafional 

Acest S'lflet romanesc dJn Baicani nit poate sfa p^na 
Ja mfinit nedrepfafit. 

Situafla aceasta de sdavaj mor.iI ^i material va trchm 
sa dispara, — altfel posferitatea ne va condamna nepasarea 
aceasta condamnabfla. 

htom ne invafa, ca orict; opresiune da na?tere h 
mod automat /a o contra react/une ^; dupa o fndelungata 
noapte dG larna vijelioasa, va rasSrJ Fntr^o z\ razele bme- 
facatcare ale soareiui ziJei de m^ine. 

Penfru ziua de m^fne a acestui neam rom^nesc chi- 
mil din Peninsula B^lcanica, vrem sa ne pregatin nol 

Ne-am fi bucurat nespus de mult daca mterminabfiele 
tratative 51 pacte bakanice ar fi u^urat cef pufin cu Iota 
soarta neagrS a romlmlor din Balcani, dar pe" z\ ce trece 
ne convingem ca aceste construct.! dlp^omatice ranian per- 
petuu tot de domeniui posibilit^tilor m viifor. 

Toaie popoarele cSnd lau parte ia concertui viefii 
Internationale, fntotdeauna printre noteie lor comune mai 
aduc cti ele 51 sunetuJ picSturilor de s^nge afe fiiior tor 
varsate pe nielLaguri indep^rtate. 

\n prim^vara anului acesta au sosit in far^, Ja not 2 
z-arr^ti suede^i spre a cerceta prin jud. Cetaiea Albs/un. 






— 7 

•pretms satiilef de colonist) suedezj, rSma^i Inca din timpuJ 

I^usief tariste, pe c3nd dlncolo de Dunarc, — unde f^i due 

, cu gret] viata at^tea sute de sate roniane^ti, -^ nici un 

-ziarist rom^n nu s'a deranjat ca sa pafrnnda in acest t'nuL 

Azi ne afISm la una din rascrucile cele mai grele ale 

Jstoriei, prin care, dup^ cum ?tim, a mai trecut aitldata 

poporuJ romanesc, 

Suntem siguri, ca ^i de data aceasta vom trece cu 
succes acest examen, oferit cu atSta cruzime de destin. 

Acum suta ^i mai btuG de ani, in timpul c§nd fa- 

nariolli erau pe cale sa InSbu^e complectamente con^tiinfa 

national^ a neamului nostrn, din adSncurile nepStrimse aie 

.^ufietului rom^nesc, r^sar ca prin minune haidiicil f\ pan- 

durii, carl prin sbuciumuj lor imping vijelia furiei nationale 

pSna Ja extrem, — pentru ca lancu Jianu ?i Tudor Viadi- 

niirescn, s^ aprinda sc^nteia rena^ferii con^tiinjei nafionaJe, 

-ca pasarea Fenix, — iar cSnd In [916 inamicu! cotropitor 

se ndpuste^fe asupra farii, fecioara dela Jitr, — aceasta 

Jeana d*Arc a noastra reFnviazS virtufile stramoje^ti ale 

nafiei noastre spre a culmina in str^liucirea lor cea mai 

mlreafa dela Mara^ti, Mara^e^ti, Budapesta. etc. 

Rominii din VaJea Timocului 51 dreapta DunarJf Fac 
parte Jntegranta din marele sufiet al Olteniel, — sunt prin 
nrmare oJteni transdanubiertL 

NazuiiifeJe lor de Bzi, nu sunt altceva decSt tin sfrigat 
penfru o viafa nafionala cultural^. El cer sa se deschida 
ferestrele zabrelite de atSta timp, spre a intra iuminS §i 
aer curat. 

Credem, ca frafii lor de dincoace de Dtmare, din fara 
muma, vof recunoa^te drepfatea sf^nta a ceior de dincolo 
dt Dunare. 

DA Glieorglie Tatarescu, actualui conducatar al farii, 
este rijpt din acest trunchiu al neamului nostru. A crescut 
In freamStuJ codriior din Oltenia, codrii iui Jiami 51 Dom- 



^■w 



8 — 

nui Tudor §[ a supt din vraja legendei iSsata mo^tenire- 
poporului rom^nesc de cafre Ecaterlna Teodoroiu. Nu cre- 
dem sa le fi ultaf toa£e acesfe lucrurj, altfel fara nu ^i-ar 
fi pus sperantele m steaua iui. 

Noi, rom^nii din Vaiea Timocului ^i dreapta Dunarii, 11 
privim cu incredere, pentru ca este al nosfru ^i agteptam 
ca sa g^seasca o caJe pnelnica 51 pentru sbuciumul nostru.. 

§tim prea bine, ca suntem aproape de inima Jui calda 
rnfelegStoare ^i printre atltea greutifi enorme ce infrunta 
D'l Gheorghe Tat^rescu, va isbuti intr*o zi sa afeaga tlmpul 
necesar, spre a se consacra problemei revendicarii celor 
mm sfinte drepturi aie romaniior din VaJea Timocului ^l 
dreapta DunSrii. 

lata speranfeie noastre ce le indreptam azi, catre eel 
mai viguros ?! tSnar vlastar al Olteniei, — D-l Gheorghe 
TSt^rescu. 

PETRE FLORESCU 



Romanii timoceni 

In magisfrala M iucrare asupia populafluniJor stapa- 
nitoare a {armuriJor dunarene, Kanitz vorbe^te cu mulll' 
admfratiune de grupul romaniior t[moceni. 

El [i socoate ca fiind de data recent^ venitl In re- 
giunea pe care locuesc in intinsa regiune a Vidinului ?! 
a raului Timoc, dela care §i-au luat ^\ denumlrea de ro- 
mani Timoceni 

Fara mdoiala, ca ar fi greu sS se raspunda prin note 
polemice 5I In cadrul acesiui articol, parerilor Iui pe care 
le mtemeiaza dealfminteri, pe argumente de ordin ^tiin{[fic.. 

Ne miiltumim Jnsa a constata un fapf, pe deplin 
verifjcat istoricejte* Si anume, ca impotriva tuturor schim- 



9 



T^adlor 51 vtcsitudinflor fstorice, malurile dunSrene, dela 
Belgrad pSna la guriJe Dunarii, n'au incetat de a fi stS- 
panite de romani. 

Prin con form afia ei geograficS, Dacia, deci Romania 
Intregita de astazi, a avut $i are caracterul unei uria^e 
cetaji medievale inconjurata de toate parjile de ape, Esle 
o asemuire impreslonanta, dar justa, ca ^i cum vointa di- 
vina i-a creiat mijioacele celei mai fire^ti apararii impotriva 

dii^manilor. 

La rasSrit Nistrul. la apus Tisa, in sud-esf Dunarea, 

loate aceste ape marl, cu rol Istoric din vecliime, au fost 

zagazurile pe care Dumnezeu ie-a harazit p^mSntuiui 5 

neamului romanesc^ spre a le pastra contra tuturor lovi- 

mrilor adverse. 

Un celebru geograf, Ells^ Reclus, cercetand ca ^i Kanitz 

Peninsula Balcanlca §i centrul Europei, punea adSnc^ 

infelegere m celebra Iui Iucrare de Geografie Universaia 

(vol. I), publicata In 1876 la Paris, impresionante concluzii 

pentru tenacitatea ?i intima legatura dintre rassa noastra 

romaneasct ^i pamSntul pe care trae^te. 

El nu se marginea numai la cuprinsul vechii Dacii, ci 

trecea ciiiar la romSnii din statele balcanice, aratandu-i 

ca pe mai vechi stapanitorl ai acestor pAman£uri, de§i> 

mult mai mtemeiati in drepturi decSt slavii venifi cu mat 

tarziu. 

Ca ^i Albrecht Wirth, istoricul german, care in 190t 

prezicea In cunoscuta Iui Iucrare «Der Balkan*, ca nu va 
trece mult ^i poporul romSn va fi o sfngura imparatie din 
Maramure? pana la Adrianopole. Reclus, cu patru decenii 
inainte arata — ca indiferent de teoriiie variate asupra con- 
tinuitSfii poporului daco-roman pe pamantui Inl strabun, el 
reprezinta o rassa de-o uimitoare vitalitate, cea mai nu- 
meroasa, ?i mai puternica din sud-estui european, 

Acestei vitalitati 51 puteri de expansiune i se datore^te 
de fapt ^i presen^a poporului romanesc, dincolo de Nistru, 



10 — 



in sfepele CrliTieir, dincolo de Tisa pSna in ptjsta 
Ungariei 51 dincoJo de DunSre pSna in mima Crainei s^r- 
be^ti, tot litoralul sSrbesc fiind emmamente «rom^nesc»^. 
far in Bufgaria p^na m Balcani. 

Exists in aceasta prfvinfa niarturisirea fur Nicolae 
B^lcescu, ca in cercetarfle facute de el in perioada exi- 
Jului sau dupa 1848 «n^a gasit in tot cuprmsul dintre Du- 
nare ^i Balcani, decSt doua sate bu/gare^ti, restui populafiei 
fjlnd in intregime roni^neasca*. 

Aceasfa-i realifafea, 

Rom^nii au stapanJt din vechi timpuri ambele malun" 
dunarene ^i populafia din Timoc, dac^ s'a ImprospStat 
contmuu cu tarami ftigiji din Olfenia, ea a fost insa bas- 
tina^e pe locurile pe care Je locne^te din timpuri Imemo- 
riabiJe §i inainte de a fi venit hoardele lul Asparnch sa 
dea nume biilgaresc Moesiei, geffo-thrace. 

Ca bufgarii dela 1877, n^au incetat — ca $i s^rbii, de- 
altmmterr, Inpta Jor pentru desnationalizarea rom^nilor, — 
o ^ilw. Aceasta disperata iupfa o due 51 acun: in Timoc^ 
insa zSdarnic. ^i daca au fsbutif intrucitva, dupS cum 
arata tot Recius, pcnfru romanii din Serbia ?i Croatia, 
caiiza sta in selea de cnltiira a wmMlor, care aveau in 
regiunile Jor tin indoit nmiiar de ^coale, de^i fnvafatura se 
facea in Nmba straina*. 

A sosit insa timpul ca romanii din Timoc sS-^i aibS 
o viafa culturala proprie, §i prin aceasta, sa-^i afirme su- 
periorlfatea ior spiritual^ atat fafa de s^rbii c^t §i fa{a de 
buigarii pentru care s'au sacrificat 51 au liiptat eroic, in nlti- 
melc razboie. 

Si setea fratiJor no^tri din Timoc pentru carte 51 viafa 

romaneasca, e at^t de puternicai in cSt insa^i iniprejurarile 

vor contrlbui la realizarea ei. 

G. LUNGULESCU 

Conferentiar 3a Casa ^ccKaiclnr 

si RedactoE la ziaruJ „Umvej-sur 



Dunarea ca axa a vie^ii romane^ti 

In timpul in care AJexandm Macedon ^i mai firziu 
Usimah, unul dintre dladohii tirma^i ai lul, spenafi de ne- 
currnatele revolte ale traco-ilirilor, supu^ii lor, sa gSndeau 
sS curme aceasta stare de lucruri, se vSzu pentru prima 
dat^ lamurif, ca spre a se mifea stao^nf Iinf5tit In sudul 




Dr, Anton Balota 

DunSriJ, era necesar ca regiunile nordice, acolo nnde se afJa 
is vor u I principal de energii traco-IIire, sS fie pacificatc. 

Tot astfei se intampla ^\ atunti c^nd traco-ilirii cazurS 
ca §[ grecii 91 macedonenii in m^iniie nouilor stapanitori 
a\ lumii : romanlL 

Acuma se infelese, ca pentruca romanii sa poatS 
stapani in lini^te bogatele pmvincii ale Bajcanilor, trebuia 



12 — 

sd se faca o pacificare a frontierii Dunarii; dupk m- 
meroase incercari de aparare a f\iiviii\n\, fncercari cari se- 
facura numai de slabul DomitUn, dar 51 de marele August, 
frebui sa se repete in nord incercarea Ivi Lisimah. 

Ceeace m reu^isera macedonenii lui Lisimah, reu^ira a- 
cum legionarii Itii Traian: Dacia, isvorul principal de energii 
traco-iiire, clieia stapanirii Dun Sri I, care in prelungirea Rhi- 
niilui era hotarul imperiului 51 se afia In m^inile romaniior. 

§i atata timp cat sentfnela romana pizi, din Carpa|i ^i 
cSmpie apeie fliiviufui, Dunarea fu pavaz^ imperiului. 

Atunci cSnd prinfr'o aberatie, datorita §j unor impre- 
jur^ri nenorocite, for|a romana para §i Dacia; Baicanii ?i 
imperiu] caziira prada barbarilor, 

Nu muJf diipa aceea, din Carpafi §i p^n^ in Pind, 
prin aniestecul cu singurii barbari a^eza|i pe aceste tarS- 
muri. se ivira noui stapMtori cari coborau ^i din neast^m- 
parafii Iraco-iliri gi din viguroji $i cuinpaiafi romani, dar 
?i din nou ii veni^i : slaviu 

Pentruca aceasta mare tinifafe miienara aa poata fi 
riipta, trebni ca dintr'un nou popor navalftor ce adncea 
cu sine din stepele Asiei tirania ^i giistui stapSnini orgoli- 
oase, sa se nasca prin imitarea formeior politice bizantine, 
primui Imperiu bnfgaresc. 

StatuI acesta liibrid, care nu rezista c3tva tlmp dec^t 
grafie energiilor slavo-rom^ne, fu ceJ ce separS in doua 
gnipe distincte unitatea straveche a acestor teritorii. 

Spre sudj in jurui Pindului, ramaserS romlnii cari de aci 
inainte gravitara fn jurul civllizatiei grece, pe cSnd fn jurul 
Dunarii, riimaserA eel ce sunt t:unoscuti In general sub nu- 
mele de daco-rom^ni. Ace^tia in sccolul XII ^1 XIIl dldura 
in Slid splcndoarea imperiului romano bulgar, 

Jn vreme de pericol, ca $1 odinioara, in eel de-al 
XIJI— XlV'Jea seed energiife romlne^fi se strSnserS din 
nou in nordul Dunarii, In c^mpia in care coborira ^i marl 
masse de ardeleni prigoni|i de unguri. 

De aci Inainte insd Dundrea continud totu§l sd 
fie axa pnncipaia a viefii romdnesti ; 51 Jucrul esie 
lamurrt arafat de faptui ca turcii nu reu^iserS sa stapS- 
neas[:a lini^tft fluviul 51 s^-?f impuna hotarlt voinfa In 
nordul lui decat atuncea, cand stapinira ei 51 malul din 
st^nga fluviufNi. 



— 13 

De atunci ^i p^na ^z), deoparte ^i de alta a fluviuluJ, 
viafa romSneasca a confinuat cu toate greutafile^ c^ci flu- 
viul, ca Intotdeauna nu a fost hotar, ci linie de unire. 

Orb trebue sa fie acela, care cunosc^nd toate acesfea^ 
nu-§i da seama de faptui ca Dunarea a fost $i este Inca 
In intregime a neamidiii nostra ^\ tk<i^t\,^^QzkultTOm^-^ 
ne^ti de dincolo de fiuviu, iniputinate asfazi $i de vitregia 
timpurllor 91 de apasarea a foarte mult a nouilor stSp^ni- 
torij reprezinta pe acele meleagurl o veche tradifle §i niari 
drepturi, 

Este incontestabil, ca Jn concepfia national- §ovin3 a 
ultimelor timpuri, prezenfa romSniior pe malul drept at 
Dunarii, nu poate sa faca nici o piacere bnlgarilor 51 s^r- 
bilor dar nici ei nu ar trebui sa uite ca stapinirca lor pe 
tinutuHle actuate nu reprezinta nici o tradifie de stat or- 
ganizat, ci numai o aplicare a principtului liberta^ii nafio- 
nale, pe care el o refuza In cadrete statului lor rom^nilor^ 
ce au acolo drepturl mai vecfii ea ei. 

Lucrul este cu atSt mai de mirat, cu cSt ne aducem 
aminte ca ei datorcaza romlnismului nu numai momcnteie 
de glorie ale stapanirilor dela Ohrida 51 T^rnova, dar chiar 
rede^teptarea lor modernat care a pornit depe teritoriui 
nostra, ^i creiarea stalului lor, care s'a facut ?i prin sol- 
datul romaa 

lar romEtnii din dreapta DunSrli ^i in special cei din 
Valea Timocului, cari simt o strains a solidaritate cu oltenii 
no?tri, nu trebue sa uite niciodata ca DunSrea a fost In- 
totdeauna a neamului nostru ^i ca datoria lor, In timpurile 
actuale, c^nd statele Europe! sunt deflmtiv formate in ho- 
tare national precise, este de a confinua dincolo de fluvlu 
forta cea mai Importania m aceasta epoca a manifestarilor 
na(ionale» cuJtura romlneasca, 

Cultiira p2 care Intr'un frumos exemplu de continuare, 
a stravechii so|idarit^(i priinesc 51 astazi, tot deacolo de 
unde pe timpuri traco-ilirii sudicl ^i mai tarziu romanicii, 
obfineau ajutor la nevoie. 

Dr, AJ^TOJS B A LOTA 
DoH'cnt Universiiai- 



1 



«^i 



^" 



Ro 



rnanii din Timoc 



Pufini mnt \a numar acL^ia care aj acordat acestei 
probJeme tinportan(a pe care ea ar fi trebLiit s'o aiba in 
preoi:up3riie v\t\n poiitice rom^nc^tj. 

Indif^T^-n^a ax care a fost iraMk de cat re majontatea 
acelora care au purEat pe unienf lor raspimderea condu- 
cerii afacerJlor noastre exieme, se dafore^fe, cred, In mare 
parte* ]fpsef de cunoas^tere serioasa a acestti probleme. 
Fimdca nuniaf asLfe', banuesc, s'ar mai puiea scuza cine- 
va, de toraia lips^ de atenjie cu care au primit pe ro- 
manii care In ciuda vremurior §i a Agimului de asupdre 
barbara ce s'a desJanfuit in drcapta Dun^rii, pe ambele 
mafnri ak* Timoculuf, at3 isbulit totu^ sa se conserve ca 
entJtate elnicS. 

Ca sa po|J in{i.1ejie problema aceasta, \] se cere fn 
pn'mul rSnd clldura cu care sii imbrafi^eaza marL^a cauzS 
a rom^nffor de pretutindeni, rama?i in afara granffeior, in 
urm^ tratatelor de pace, incheiate dupS r^sboful moridiaL.. 
^1 eleni.ntara curiozitate de a cunoa^te faptele la fafa lo- 
cului, sub aspecteJe lor cotidiane. 

Cel ce semneaza aceste c^lteva rAnduri, esl:e un prie- 
ten al studenfflor din Timocul buJgaresc, care s'au adapat 
Ja itiv^tatura Universitafii din Bucure^tl 51 prin aceasta un 
prieten 53 al acelora care r^vnesc, acoio, dupS liters ro- 
mineasca pe care ofiuialitatea biiJgar^ refuza sS le-o In- 
cuviinfeze. 

Marfurisesc ca tmeriij veniti aici in yara, din vaiea 
TiniocLilLii ^i-au facut cu prisusinta datoria fafa de ofN 
cialil:atea rom^neasca, c^reia i-a atras stSruffor atenfia^ cu 
memorii documentate, asupra adevaratei situa^ii a romS- 
nilor care traesc astazi sub impenul iegllor bulgare 51 
iueosfave. 



— 15 

in congresele studenfe^ti, fie generale, fie regJonale^ 
ei au facut tot ce le-a stat in putinja penfru a convinge 
pe studen{ii din Jara, de dreptatea cauzei lor. 

Congresele ^i-au insu^it referatele lor cu iubirea curata 
cu care se imbra|i?eaza, spontan, cauza unul membru al 
marei familii romSne|ti. 

Si totu^ nimic ntj s'a facut, Nict eel piifin satisfacjie 
plafonica, data printr'o protocolara intervenfie diplomafica, 

Dece atnnci cSnd suntem at^t de Ingaduitori cu mi- 
noritafile conlocuitoare ale tarii roai^ne^ti, sa fim at^t de 
timizi c^nd este vorba de apararea unor frati, rSspanditi 
pe teritoriul alter state? 

Sa fie oare cu adevSrat imposibil, sk se apllce ele- 
mentarul principiu al reciprocitatii n^do nt des^j in rela{iu- 
nile noastre cu bulgarii ^i jugoslavii? 

Cand in cadrilaterul romSnesc bulgarii pot sS vor- 
beasca limba care le place; cand Cadrilaterul e Inip^nzit 
cu atltea gazete 9i reviste, scrise In limba lor nationala, 
care allmenteaza ?i incurajeaz^ chiar, toata indrazneala 
barbara a comitagiilor ; cSnd in Banat, jugoslavii se bucura 
de drepturi atSt de largi, sa fie oare chiar a^a de greu ca 
in valea Tiniocului rom^nesc, poate exclusiv rom^nesc, sa 
se acorde ceie cSteva ^coale romanesli pe care le cer cei 
de acoJo §i dreptui de a-^i oficia serviciul divin in biseri- 
ciJe strSbune in iimba care Je e scumpa? 

Eu cred, ca o problems de importanta acesteia nu se 
poate rezoiva cu rapoartele sterile, nSscute in concelariile 
ministerelor de externe, ci cu oameni care i^i vor forma 
convingerea dintr'o cercetare la fafa loculuL Vreau sa vad 51 
eu odata, un ministru de externe ronian, care, dupa obo- 
siloarele ^edin^e pacifiste deia Geneva, sa se scoboare in 
mi][ocul romanifor din valea Timocului, pentru a-i cunoa^te. 

Merg^nd sa-i cunoasci la ei acasa, li va Tnlelege. Jn- 
feleglndu-i, va face dovada tarii intregi ca-?i iube^te natia. 

$i nu cred cS dupa o asemenea vizita solujia cea 
dreapta ar mai putea sa int^rzie* 

Scriu aceste randuri dintr'o experienta personsla. P^na 
in 1930 ascultasem cu toata atenfid cuvenitl, referatele 
prietenilor mei, expuse in congreseJe studen{i[or olteni. 
Aveam impresia ca faptele sunt pufin exagerate pentru 



16 — 

a impresiony, penfru a c^^tiga cSf maf muJti aparatori ai 
cauzei Jor. 

Qre^eam. M*am convlns de aceasfa, \n iuna Sept. 19.10, 
c^nd am avut curioziiatea de tSn^r romSn. sS cunosc lu- 
crurile acolo, ia eJ acasa, cu intelegerea care vine dela ini- 
ma Ja mima, intre cei care se simt aproape. 

Am Intafnit o oficiaiJtate neinfelegStoare, cum nu 
este ofic!afitatea noastra, patmia^e, cum numai bjigarii pot 
fi, In stare s^ te poarte cu ma^iniie ii orice parte pifo- 
reasca a Bul^ariei. numai sS nu patrunzi in mijfocul sate- 
lor rom^ne^N, a^e^ate pe marglnea dreaptS a Dunarn, 51 
de/a Vidln pSna unde Timocd se varsa In Diinare §1 dea- 
colo, pe Valea Timocului, departe. ptfste Bregova, unde 
nu au2i decat graiui rom^nesc, curar, nealterat de as^ 
primea dominatoare, pastrat spre indignarea oflclaJftatii 
bulgare, de-alungul secoielor. Am rezistat propunerilor si 
am ajuns sa cunosc acolo locuri ande oamenii nu se pot 
pmnge de s^racie,,,. dar r^vnesc dupa hrana sufleteasc^ 
dm yara. 

Nimic m m'a impresfonaf maf mult dec^t caldura cu 
care ace^fi oameni rosteau cuyantul Jara. 

in cuv^ntul acesta gase^ti la ef nostalgia plaiurilor ro- 
mtne^ti de dincoace, pe care le iubesc musette. 

Gind se lUtampIS ca acel cu cu care vorbe^ti si aiba 
un copiJ, fugit dupt bSnciie ^coaJei bulgare^ti, care urmS- 
rea sa-i desffgureze graini, dincoace pentrii a vorbl In b'- 
bertate limba stramo^ilor M de secoie, lacrlmile 11 curg 
pe obrajX atunci c^nd ammfe$ti de locurlle de iind^ viL 

In aceasfa const^ munca elementuJui rominesc de 
acolo, pe care bulgarli 51 s^rbsi refua sa-1 recunoasca 
mm ornate efnica, 

A^tepfam omul care sa puna caplt acesfei drame. 

THEODOR VOINEA 

Dactorand Jn Crept 

Fost Preyed, al F&dt:vs\iG\ Cercurilor 

Studcntcsti din Dltt:nia[ si Timoc 



Mediul ^1 ac^iunile omului 

Spe^a umanS, trecatid prin toate fazele istorice de des- 
voJiare ale vietii sociale, pnn colectivismul primkiv, sodeiatea 
anijca sdavagista, societatea feudal! medievala, si marea ^i 
vasta sodetate modern^ de azi^ a fo^t supusa unei indelungate 
transformer] economice ^i sociale. 

Pedeoparte, omul jn desvoharea sa fi;;iologica, psihologica 
§i eeonotnicS, este in deplina dependenta de conditiiiemediulm 
natural ^i social, in care se na^te ^i trSe^te, astfel mediul so- 
dal {familia, ^coala, ^i prieteni) modeland in totul sau In parte 
fizionomia individului, spre ai distruge unde lendinte ereditare 
intdeciuale §i morale ^i desvoUa altele now, iScandu-l bun sau 
rSu, egoist sau altrunst, religios sau ateist, din care cauxS firea 
omuluL este foarte deosebita !n diferitde epod sau clase sodale 
din care face parte, iar pe de altS parte, omul nu este un simplu 
produs al condJEiilor mediuiui Jnconjurator^ cad ^i el actioneaza 
asupra lui; c^ut^nd prin acpunile sale sa apropieze condi^iunile 
mediuiui sodal ^i natural la ritmul ^i spiriml vietii salej ceiace 
caraccerizeazli gradul de superioritate al spe^ei umane. 

Intr'adevSr, omul a ajuns in decursul secolilor, dela secure 
|i lance la mijioacele technice perfect ionate de azi^ cu ajulorul, 
cSrora, lacand pamamul cultivabll, construindu-ji locuinfe con- 
fortabile in orice pozi^ie geagrafica, cu orice situajie climalerica 
^i traversand munEii ^i oceanele cu refele de c5ii de comuni- 
catie, 5i-a putut inmul|i 51 imbunata|i mijioacele de Crai, deve- 
nind mai independent de darniciile naturii, crdndu-^i deci un 
mediu artificial (mediul natural iransformatj mai comod §i mai 
placuE. Deasemeni^ oamenii prin ac^iuni politice fi ideologice i^i 
creaza istoria lor prin mSsuri legislative, ocarmuitorii introduc 
In viaja publics o anumita orflnduiala social economica (un anu- 
rait mediul social) care sa formeze caractereie generatiilor pen- 
tru o noua arta gi stiinfa — ideologia clasei lor dominante. 
Din toate acestea trebue sS relevSm, ca toate ac^tunile 
politicsj economice ^i ideologice sunt determinate de lupta pen- 
tru existenta ^i ca inlluenta condifiilor mediuiui natural §1 so* 
cial asupra omului ^i ac^iunile omului asupra mediuiui, prezinta 
o migcare perpetua intr'un cidu inchis cu un singur mobil: in- 
ter esul economic. 



18 



In special, limocenii traesc in mase compacte roraane^ti 
Intr'un mediu social de jar^, patnarhal, dar sanaios 51 curat, 
departs de influenta culture! nationale bulgarefti, care nid-o 
data nu va pulea converti pe timoceni la taulgarism. 

Tinerii timoceni ven\\\ In tfir^, tr^ind tn contact perma- 
nent cu fra^ii Jor din regat |i urm^nd ^coJIEe romanegti (un me- 
diu social) ^iau putut insu^i, ceeace le lipsea: cuitura rom^- 
neasc^, care a gSsit ^i s'a plantat in sufletele lor curate si ini- 
mile lor aprinse, devenind astfel adevaratii pioneri aJ romi- 
nismului din Timoc. 

Acei timoceni stabiliji aci In ^ara, pe lAngS ca prezinta 
pondere politica de contrabalansare a intercselorbu]g:Sre5tJ din 
Dobrogea, mai formeaza, prin Insn^x existenta lor aci, departe 
de orice stingherin^e politice §i economice din partea autorita- 
tilor bulgare, cele mai reale ^i permaneDte aDgrenari cu frajii lor 
din Timoc, pe care fire^te^ nici odata nu-i vor putea uita, 

Ideia preconizat^, ca tinerii timoceni e^iti din §colile pri- 
mare bulgaregti^ sa. urmeze (vre-o 15—20 la numar) liceul ro- 
niAnesc din Sofia, apoi si treaca iariji la universitatea bulgara 
din Sofia, ca dupa terminare, sS poata sa se reintoarca la ve- 
trele lor unde pe l^nga eKcrcitarea profesiunei sa poaia rSs- 
pandi cultura naitonaiS romana, nu va da rezultatele ajteptaie 
pentrucS se pierde din vedere mediul social m care se cultivS 
acejti tineri, 51 condijiile actuale mediului social, in care va tre- 
bui sa lucreze ei; in special conditiunile economice, cari deter- 
inina orice actiune a individului, dupa cum am araiat mal sub. 

Mi^cirea romani tor timoceni este rcalit ate, care a ree^it 
din necesitati firejti gi odata mceputa, ea nu va inceta niciodata 
oricari ar fi conjunct] tin ile pd'tice in t restate ; ea va putea itii- 
purte odata recunoagterea romanilor timoctni ca minoiitate et- 
nica ^i numai atunci intekciualii timoceni vor putea propaga 
romanismul la fa^a locului. 

Ac^iunea mi^carii rotnanilor tiraoceni intreprinsa pentru 
eceasta rena^tere, este pornire pentru cucenrea celor mai 
sfinte drepturi ^i care va putea 51 numai asifel scbimba Condi- 
tiile actuale ale meditilui so:ial dela fa^a locului, deacea merita 
din partea celor in drept cea mai deosebiia apreciere. 

Ing. D. M. TRUIA 



t 



1 



Valea Timocului 

§1 dreapta Dunarii 

Pana acum vre o ro ani, problema a romanilor din 
"Valea Timocului 5i dreapta Dunarii n'a exlstat. Aceasta cbes- 
tlune a luat na^tere abia \n anni 1923 ^i astazi ea se afJa la 
ordinea zilet, Cauzde care au intarziat na^terea ei precum §i 
acelea care au actualizat-o, vor fi examinate -ji arState la timpul 
lor de oameni competent!, 

Deocamdata ne propunem, ca pe l^nga celelalte articole, 
de ordin politic 51 cultural, pe care le publica revisia ,jTimocul", 
sa dam ^i cateva articole, care sa faca cunoscuta regiunea Ti- 
mocului .^i dreapra Dunfirii cetitonlor no^lri §1 din punct de 
vedere geografic. In randurile care urmeaza, voiu incerca sa 
fac o schi^a !n linii generale, asupra geografiei acestei regiuni. 

Consideram ca regiune ocupata de romanii timoceni §i 
cei din dreapta Dunarii, fa^ia de pamant dealungul malului 
drepC al Duniirii, !ncepand dela gura raului sarbesc Morava ^i 
pSna aproape de ora§ul bulgSresc Rusciuc, in care gSsim un 
lant nelntrerupt de sate |i ora^e curat romane^ti. Suprafa^a a- 
cestei intinderi de pamant, repre^cinia o campie asemanStoare 
cu campia romana din regat, exceptand partea de vest, dintre 
valea raului Tiuioc ^i valea Moravei, unde se inal^a ramurile 
mun^ilor I'takani (muntii : Goiubinia, Miroci ^. a.), care mez^ 
pana [a DunSre farmand cu Carpapi meridtonali „Portile de fier". 

Campia este formata in cea mai mare parte din aluvium 
§] argil a. 

Pe aceasta campie, s'au format a^ezSri curat romane^ti 
din ttmpuri foarte vechi (cu mult mai lnaint*i de a 11 venit a* 
colo actualii stapani politici: bulgarii gi sarbii) care a^zari s'au 
inmultit dealungul tirapuriior cu nout elemente romane^ti stre- 
curate acolo din \i\ra. mama. A§a cS, azi am ajuns sa avem 



20 — 

tn acea regiune adevSrate insule de romani, care ocupa, ^inu- 
turi intregi In mase compacte. 

Cele mai principale din aceste insule sunt urm^loarele 
trei, care se deosebesc Intre ek atat prin port -si obiceiuri cM 
5! prin dialectui vorbit: 

r) Romanii din masivul Balcanilor sArbe^ti plnS In valea 
raului Morava, care se aseamSna cu romanii banSteni; 

2) Romanii de pe valea raului Timoc, dintre r^ul Arceii 
in Bulgaria, muntii Miroci din Serbia ^i intinzandu-se departe 
in Bakani pe valea Timocului panSaproape de izvoarele lui, si; 

3) A treia insula o constitue romanii din jude|ul Plevna, 

Bulgaria §1 plasa Lom. 

Aceste insule sunt legate Intre de prin lanjuri intregi de 
comunitati romane^ti. Comunele rotnane^ti In aceste lantun, 
apar lns5, mai mult ra^letite, intruciC printre ele §i-a fflcut loc 
penetralia elementului majoritar: bulgari q\ sarbi, a^e^at^ '^^ 
coRiune separate printre cele romanesti. 

Ma voiu ocupa mai intai de Valea Timocului, propriu zisa 
(vezi barEa regiunea a Il-a) locuita de eel mai puternic §i eel 
mai conjtient nucleu de romani, 

Ace^ti romint ocupa intreg unghiul format de DunSre^ 
incepand deta Poritte de Fier .^i pana in valea raule^ului Arceri, 
mai jos de ora^ul Vidin. 

Principalul r^u care dreneazl supralata acestei regiuni 
esie Timocul cu alluen^ii sai, apoi Topolovita sau Parasila, 
cum o denumesc romaniii de acolo, Arcerul §i allele, 

Timocul impartind (inutul In douS, mai serve^le §i ca gra- 
ni^a intre Bulgaria §i Serbia* 

Deaceea, romanii de acolo se fmparle in : rom^ni din va- 
lea Timocului bdgaresc fi romani din valea Timocului sarbesc, 
formand un total de aproximativ 200.000 de sutlete, care nu 
se deosebesc absolut prin njmic intre ei decac prln aceca cS 
sunt stapanitE de doua slate diferite si streine, Bulgaria 51 
Serbia, care cu nici un pref nu vor sa le recunoasca ^i sa le 
acorde drepturi culturale in limba materna, fiindcS trSim Tn 
sec. al XX-lea pretins al civilizaiiei ^i Tiindca connationalii lor 
deb noi au aceste drepturi !?*.. 

Daca plecam dela giira Timocului, spre'sud §i intrSm 
In regiunea dealurilor sub balcanice ^i cu cat inainfam mai 
spre muntii Bakani, terenul devine din ce in ce mai acci- 



U 



f 



Q 
< 

< 

Q 

)— < 
D 

D 

O 



< 







rt 




i^ 




3 




oa 




ct 




C 




> 


._ 


V 


Cfl» 


0* 




^ 


Id 


p 


e 


09 


y 


XI 


^ 


a 




' J 




c 




•a 


V 


'^ 


-D 


c 


. 


<tt 


S 


E 


<-»■ 


ti 


m 


Ce; 


hJ 



^ D 

^ in 

ITT,. « 

O^ '=1 






C 
"tfl 



(b 



I 



> > 



ba 
m 






^1? ^ 



> 






22 — 

dentat. iar urmele de rom^ni Incep sadbpara retr^Mndu-se lot 
mai mult spre albia Timecului superior 51 dispar^nd cu totul 

spre iitvoarele luL 

Forma;b solaiului este caracteriJ^aia prin aluvium spre 
Diinare ?i pdn argM ^i cakaruri spre regriunea dealunlor. ^n 
cea mai mare parte propriu agriculturei. , , , ,. 

Din punct de vedere al regiunilor, populatia locaia s& 
impane in; pSdureni |i cimpeni. primii ocup^nd regiunea dea- 
lurilor {c^ paduri) iar cti din urni^ c^mpia dm spre DunSire, 
deo^ebindu-se unii de al^ii prin i^ai multe car acterisuce locale : 
nzionomie. port, vorba. obiceiun, lei de viatS 5. a^ .,,,-„ 

Padurenij sunt sobrii, puiin comunicauvi, fund inlratiticu 
codruK le place mai molt viata retrasa 51 sunt mai refractari 
cMceridlor civiUzanei. Ei se muUumesc adesea sS-si sat^sfac^ 
nevoile cu prodiisde industrial casnice. Deaceea 51 poitul lor 
a ramas strict traditional. Imbracamintea fimd aproape m in- 
tre^ime confectionatS acasS, compusa din '. ') bainS, giube. scnr 
teica si barnaveti sau cioareci ^oate din dimie) pt. birbaU ?i 
haina ftot din dimie), opreg ?i pisiekS Incinse en paftale {n.^te 

alamurij pt. iemei. f^ ^ ^, 

La campeni. contactul mai str^jis cu ora^ul a iSc-it ca 

dvilizatia sa patrundi mai u^or m viata lor. Ei se d.stmg 
prin mai mulia comunjcativitate, spirit de asociere 51 ^ via a 
pnblica mai intensa. Adoptand mai muUe din practiced c=viU- 
zatiei, canta s^i laci via^a. pe cit posibil ma3 u^oara, aiat in 
casa cat si la munca campului, Portul lor. in contrast cu al 
padurenilir, este mflueniat intr'o mare mSsura de orSsentsm, 
imbracand foarte adesea haine negre (expresie locals, msem- 
nand lesatLiri $i lucru de fabricJi) ceeace face ca portul natio- 
nal sa Eie oarecum sqhimbat. 

Aceste doua regiuni se mai deosebesc intre ele qi prin 
unele caracterisdce ale graiului: la p^dureni, se gasesc mai 
multe arhaume in pronun^Eire: piare. viare, muiare, etc, in loc 
de pere, vcre. tnuiere, etc. cum este la c^mpeni, al car or gram 
se aseamana In totul cu vorbirea din OHenia. avind deci un 
caracter de modernism. Aceasta se daiore^te iaptului, ca cei 
din campie, dealungul timpidui, au avut relapuni mult mai 



— 23 

stranse cu truchiul de rominj dela nordul Dunarii, d^ care li 
desparte numai acest fluviu, ^i dela care au primlt toate schim^ 
barile §i inov^atiile in grai ^i pronimtarf. 

Totu$i, facand abstrac^ie de aceste mici deosebiri^ padu* 
renii ^i c'lmpenii, lua^i la un loc lormea^a un nucleu puternic 
de romanij cari impreunS cu celelalte douS rnsule: romanii din 
judn Plevna ^i cei din Balcanii sarbejti, reprezinta puternicele 
ramjri ale arborelui dela Hordul DunSrii, cari odintoarS se 
intindeau en mult mai departe la sud peste Balcani pana in 
muni;ii Pindului, 

In numerele vittoare vor urma altc artitolCr care vor trata 
mai amanunpt aceasta problema. 

« * 
Ca o concluzie la generalitattle de mai sus. tinem sS ac- 
centuSm ^i sa atragem in mod categoric atent'a diplomatiei 
romanesti, ca atunci cfind se pime problema romanilor timo- 

ceni. dc a 11 se acorda drepturi la via^a cukuraU In limba ma- 
Eerna, sa nu-i scape din vedere ntci un moment si pe roniinii 
din Timocul sarbesc. fiindca ei formeaza cu romanii din Bul- 
garia li'! (ot uiiiivimbjL 

Sufktele romanestt, rSmase in afara grani^elor Romanie 
Mari trebyesc salvare dela moarCe cu orice prel, fi^ndcS ele ne 

vor Ti de folost 

ANDRKI I, ANDREI 



Allani cu placere alegerea noului comitet al SocietStii A- 
cademice ^Dacia Aureliana" a studentilor romSni din Valea 
Timocului §i dreapta Dunarij. care se compune dupa cum ur- 
meaza : 

Pre^ediiite: Ortea Lazar; VicePre^edinti : Milicescu An- 
ghel ¥i Dan Dumitru ; Secretar General; Klorescu Gheorghe ; 
Casier : Marinescu Atanase; Secretar de ^edinja: Vaneu Ghe- 
orght ; Bibliotecar: Filip Marinescu. 

ComisJa de cenzori; 

Pre^edinte: Petre lonescu Brtgoveanu ; Membri : Mari- 
nescu Angtiel si Ion Totolan. 



beaua este liaina ffirS mftncci. 













Cum stam? 

In situa^iunea noastrS de minoritari, desigur, n'ar trebui 
s5 ne ocupam de alte grupuri minontaire — pentru niotivul 
de a nu ne mai race un rSu supra adaugac; — o lacem 
insS. pentru a se inteieg:e stare a minoritatii romane.^li de peste 
hotare in comparalie cu mtnorhaEile ^^^^ ^^i^ atat decStie ac€» 
cu rSspundere In aceste chestiuni, cat ^i de cStre inmoniat''E 
din Romania Mare. 

$tiut este de citre toata lumea, c^ dupa razboinl dtn uririii, 
Eratatele de pace si conven^iunile mcheiate de cSlre statul nos- 
tru, au devenit o realitate. 

Minoritatea ungarS, ^i-a pastrat toate ^coakle §i bisericile 
din fostui Imperiu Austro-Ungar, Revistele ^i /iarek s^au in- 
multit, — nu exisia cemru din Ardeal, unde sa nu se sme 
ceva. DreptuI lor la organizare in partid politic sau diferite 
alte soeietati este neatins. Se scrie §i se ataca chiar integiita- 
tea ^tatulni roman, lucrun neadiiiise nici Jn cea mai democra- 

tica tara dtn lume, 

$i toale acestea cu un scop bine drfinit: desmembrarea 
Roma^niei Man si anexarea Aidealului de cStre Ungaiia. In 
situatiunea lor de minoritari cu hberl&ti exageraie. ungtirii tr^- 
iesc mai bine decat erau odinioara sub habsburgi, cand t^ra 
nul era sclavul latifundiitor. Ca toate acestea revizionisniu! 
este in floart^. Acest ^revizionism"" nu-l putem explica, decat a 
\i fructul agita^iilor presei maghiare %i ^nemultumirile" ^ara- 
nului ungur din Ardeal, ca rezultat al sumelor care se varsS 
dela B.Pesta 51 zvircolirile zadarnice ale magnaplor, care nu 
mai pot trai fara mo^ii intinse si supu^i (robil niul|i.„ 

Aceasta ar trebui sS se in^eleaga de catre masa de minontan 
unguri^ — cari de buna seama in limpurile vitregi de azi, sufera 
b fel cu EStanul rom^n, iar magnatilor deia Pesta le am da un 
&lat: sa nu ^i cheltutasca banii si putinele puteri de care se 
niai bucura. — cSci un neam care a suferit mii de ani ^i §i-a 



25 



putut cladi temeliile prin atatea suferin^e §1 sacrincii, va §ti sS se- 
jertfeasca panS la capat, spre a apSra ceeace a fost gi este aJ sSu. 

In situa^iunea aceasta de agita^ii si inizercari in toale di- 
recfiile din partea Ungarieij pentru fra^ii lor din Romania Mare^ 
noi n'am facut decat sa ne aparam. Nici odata nu ne-ani ad us 
aminte, ca |i noi avem fra^i de-ai no|tri in actuala Ungarie 51 
ca ace^ti fraji nu se bucura de eel mai elementar drept ca mi- 
noritari... Sa tree em mai departe, 

Minoritatea iugoslavl din Banal, dupa conven^ia Jncheiata 
cu statul nostru, a obtinut urmatoarele: 44 §coli, 64 biserici^ 4 
manastiri, un vicariat, o banca §1 un ziar. Rotnanilor din Ba. 
natul sarbesc ii s'a acordat cu nbucatica" din ceeace li se cu- 
venea, Iar in ce prive^te masa de romani din Timocul sarbesc 
de peste 300,000 la nuraar, fereasca Cel Sfant de s'ar fi rostit 
iin CLivant macar la masa verde in fa^a amicilor aliap... Acegti 
romani nu se bucura de nici un fel de Jngaduire ca minoritate 
si sunt condamnati deiiniitv a fi pierduli, — atat din partea priete- 
nilorno^tri interesa^i, cat-|i din partea noa^tra prin desinteresare. 

Sa mai insistam §i asupra situatiunei fominilor macedo* 
neni din Jugoslavia? Este suficient sa spunem^ ca inainte de 
a face parte din regatul Jugoslav, ace^tt fra^i aveu : 50 $c. 
primarej i §c, sup, de comer;, un gimnaziu, un liceu §i 30 de 
biserici, — Iar In prezent au ramas numai cu 14 ^coli ^i aces- 
tea despopulate din cauza persecujiilor* 

Fa^a da aceasta ^reciprocitah", se pune intrebarea: care 
sunt acttunile ^i intentiile noasLre ? Raspunsul ar fi : din cauza 
legaturilor de amici^ie nu putem rascoH i^fincidente" cu iugo- 
slavji. Noi credeni InsS. ca tocmai din cauza aceasta, s'ar putea 
discuta mai sincer §1 intele^ator pentru a li fraJJi din Jugosla- 
via pu-^i an drepturile lor ca oament ^i romani, 

Mai departe. Minoritatea bulgara din Cadrilater are in- 
prezent urmaioarele ^coli; Gate un liceu pe batfi ^i fete la' 
Bazargic; caie un gimnatiu mixt la Balcic §i Cavarna; 2 licee 
baeti la Sifistra; c^te o §c. prim, mixta la Salistra, Bazargic, 
Balcic 51 Cavarna ; si i gradina de copii la Cavarna. 

Mai au inca jcoll primare la Constanta, Braila ^i Bucu- 
re|ti. Toate isi au bisericile si preojii buIgSre^ti. In centrele 
din cadrilater apar zeci de reviste §i ziare bulgSre^ti, — lim- 
bajul lor nefiind mai duke ca eel al presei ungure^ti — inga- 



■26 — 

duiti 51 tolerati la fel- Si ce fac bulgarii in situatiunea aceasta 
de toleran^a din parEea noastrS ? 

In cadrilaler indentism, iar in Bulgaria, refugia^ii dobro- 
geni sunt organiza^i ^i discipHnati miliEare§te. 

SS mai vorbim despre nesemnarea pactului balcanic de 
catre bulga^i ? Dar aceasta a spuso chiar primul ministru Mu- 
^anoL. „nu putem senma, fiindca nu voim sft ne legSm mat- 
nek ^i speian^ele (penlru anesarea Dobrogei §i Macedoniei) 
unui viitor mai bun $i cu dreptate'\.. Bugetul dela Sofia ah- 
menteaza orice mj^care a dobrogenilor §i pentru Dobrogea. Nu 
se pierde ,nicio ocazic, penlru revendicarea unci regluni pe 
care am fi ^t^panit-c prin uaurpare 51 barbarie! 

O lara Invinsa, mica §1 saracS, stie insJt s&-!?i Jaca dato^ 
toria facade connationalii lor. Colonizarile facute^cu dobrogenn 
53 macedonenii, ar putea servi oricui ca ,^model^ — ?i riiei de 
cum noi nu se aseamSna cu acele facuEe de noi in Cadrtlater, 

^i daca intoarcem o privjre asupra situa|iei fratitor nD|' 
tri din Timocul bulg^resc §i dreapta Dunarii, unde 200.000 
rotnani n'au voie ^a-si facS rugadunea cre^Eineasca In liniba 
lor, unde nu exista, o singura ^coala romaneasca, aceasta limd 
considerata mai mult ca o crima de Stat, unde n*au voie sS vor- 
beasca singula limba pe rare o ^ttu — romaneasca, unde sunt 
inlatura^i din Coate funciiunile publics, baiu(i §i amendaji pentruca 
i^i tnmit copii la ^collie romane^li din X^^^ 5' care in fine sunt 
considera^i ca un crib de sclavi, de care orice bulgar poate sS 
dispuna cum vrea. - conclu^iile acestei comparajii §i gandul 
de o buna vecinaiate §i amici^ie, ne fac sa a spunem sus 5" 
tare: amici^ia dupa care umblSm, nu este decat o pierdere de 
timp. Chiar atuuci cand vecinii no^tn vor fi dispu^i sS facS 
vreo tnlesnire pentru aceasta, sunteni siguri ca s'ar face nu- 
mai pana ce-§i fac treburile lor, iar la momentul prieltiic vor 

strik;a totul. 

Cunoa^tem mentalitatea ?i siuceriralea lor ^i parerea noas- 
tra este, ca numai daca se va pune chesEiunea de tratainent 
identic {reciprocitaie stricta) conna^ionalilor lor din Cadnlatercu 
aceea a romanilor din Timoc sj dreapta Dunarii, - numai 
aEunci zicem ^i numai a^a vom putea ajunge la o ^intelegere . 

L V. PADINA 




i 



Colea n vale la Timoc 

— Foklor popular — 

Colea 'n vale la Timoc 
Unde's flori de siminoc> 
Sa ne iuhim i^m^ndoi 
Lci umbra dela zSvoi -, 

Pan' ce boii mai pasc iarba 
TMol sa ne vedem de treabS 
Cand soarele va scepSta 
In spre sat noi vom pkca. 

Fa fetito deta mun^i 
Pe mine sa nu ma minfi, 
rsci mi^e g^lndul lot la tine 
Saracu| si vai d^i mine; 
Nu-mi da stare la mancare 
Nici odihna la culcare. 
Si mi=e gandul la plecare 
Ca sa le 'ntdlnesc 'n cale^ 
Doar o vorbS sa=ti vorbesc 
§i inima sH-mi racoresc. 

Dragoslea din ce se 'ncepe 
Vara din busuioc verde 
larna din san dela fete. 
Cand la tine ma gandesc 
Din picioare mS topesc, 
Ca o 111 man are de ceara 
Intf*un amurg de seara 

Cules din Com. ':parlarfia5i| 




Activitatea nationa 
I C. Gradisteanu 



la a lui 



Numele lui Ion C. Gradisteanu, a intrat demult In ana- 
lele istoriei. El a facut parte din acea falanga straiuciia deoa- 
roeni politici romitii, care au adus ceie mai insemnate servicii 
Romaniei ^i neamului romAnesc. 

§1 ceeace e mai caracieristic la acest mare lupt^tor na- 
tional, este faptul ca dacS contiinporanii lui; Nkoiae Filipescn, 
Taehe lonescu. Ion I. C, Bratianu |i al^ii s'au marginitSn ase o^ 
cupa cu una sau cateva ramuri ale neamului nostru de pestc 
:hotare, Ion C. Gradisteanu a privit problema romanilor de 
peste hotarA in ansambiul ei cu una ^i aceia^ dragoste 51 pri- 
cepere. Astfel pentru Ion C. Gradisteanu, Ardealul a tost m 
aceea^ mSsura de insemnat cat §i Basarabia, Bucovina, Mace- 
donia. Timocul, Albania ^i Trans nistria. 

lata dece lonas C, GrSdi^ccanu prin manifestSrile lui, 51 
prin activitatea lui na^ionala se situiaza In primul plan al ma- 
rilor luptatori national! pentru cauza tuturor romanilor de peste 
hotarelnnazuinia lor nelnErenjpta pentni castigarea drepturilor 
lor na^ionak ^i culturale. 

Sitn^ind si trSind cu sbuciumul lor zi la zv, cu Infiacarare 
alaiuri 5i pentru cauza lor, - luptStorul Ion C. Gradisteanu, 
_ a reu^it sS cucereasca un loc de netSgaduiU insemnatate, 
m sufletul lor necajit. ^i pentru a intekge acest adevar, este 
nevoe ca sS trecem tn ordine cronologica toate taptele man 
ale lui §1 lupteie duse pe taramul acesta, 

lona^ C. Gradisteanu s'a nascul la 24 August 1861 in Bu- 
cureiti - liind fiul lui Constanlin Gradisteanu lost Mimstru 
de Finante §1 Presedinte al Senatului ^i Parlamentului |i al hie- 
nei Gradisteanu, - nascuta Sihleanu, - sora poetuiui Sihleanu. 
Dupa obar^ie Ion C. Gradigteanu se trage din neamul 
lui Preda Buzescu. A terminat liceui Si. Sava dela Bucure^ti, 
iar dupa aceea pleaca 1^ Paris unde ajunge Dr. in drept dela 
Facultalea de Drept dela Paris 51 diplomat al ^coalei de ^tiinte 
polttico-economice. 



I 



'\ 



— 2^ 

Intors in tara pela 1883^ Ion C. Gradisteanu intra In ma- 
gistratura, liind numit ca supleant la Trib. Bu^au unde dupa 
un an de zite facand un act de independent^, fa^a de puternicul* 
Ministru de Justijie peatuncij -- Eugen State^cu — este mu tat 
la Gala^i, insa. demisioneaza ^i ^e inscrie In partidul Conser- 
vator de sub conducerea lui LascSr Catargiu. Inca dela ince- 
put se raliaza la opozijia conscituita de tinerii conservator! 51 
in curand guvernul liberal a trebuit sa cadS, 

Cu prilejul proectului de inclieiere a unei convenfii co 
merciale cu Austro-Ungaria^ Ion G Gradisteanu este primul 
care se ridica in parlament si spune ca este imposibilitate 
morala incheierea acestei conven^ii, cSci atat limp cAi se aud 
gemetele fratilor nostri de peste munti, Romania nu trebue sa 
incheie nici conventie cu AustroUngaria. 

La 1891 in sala de marmora a hot, Bulevard^ ia na^tere 
„Liga Culturala" la care participS Ion C Gradisteanu, Pantazi, 
lorgu Braiianu, Adamescu, Petre Gradisteanu^ Sunchiu! lui, un 
alt mllacarat nationalist^ etc. Acesta din urma cu prilejul sfin- 
tirii bisericit St. Nicolae dela la5i a rostit un discurs In fa^a Re- 
gelui Carol L spunand cu mult curaj — ca splendidei coroa- 
ne a Regelui Romaniei ii lipSeste 3 pietre prejioase : ArdealuU 
Basarabia ^i Bucovina. Cu infjlntarea lyLigii Culturale'^ acti- 
vitatea nationala a lui Ton C Gradisteanu^ incepe sa se mani- 
festeze din ce In ce mai mult §1 mai Indrasnealja luand fa^is a- 
pararea fratiior de peste Carpaji, 

Cu prilejul faimosului proces al Memorandumuluif din 1697, 
cand toti Iruntasii vie^ii na^ionale romanesti de peste mun{i erau 
arestati 51 tara^i In fa^a instanjeior judecatoresti maghiare din 
Clujf spre a fi judeca^i pentru motivul ca au Indraxnit sa se 
aFirme ca romani si sa-si ceara drepturile lor ImparatuluJ Frantz 
losef al AusEro-Ungariei, Ion C. Gradisteanu a fost unul din 
acei care a urmarit intreg acest proces pas cu pas, ducAndu- 
se personal la Cluj, luand parte la proces ca aparator, Imbar- 
batand pe memorandi^ci, prin pre?,enfa sa ^i prin indemnul 
sau. El a elaborat curagioasa declara(iune pubHcS In care se 
spunea ca acuzatii sunt In realitate acuzatori, iar adevara^ii a* 
cuzaji In fa^a lumii intreg"i sunt — maghiarii. 

Dupa aceasta, loata urgia maghiara abatandu-se asupra 
Tomlnilor ardeleni fiind surghiuniu §i napastiti. Ion C. Gradis- 
teanu Impreuna cu Tache lonescu a continuat stranse legaturi 



30 — 

■cu ei, venindule in ajutor materialice^le |i moralice^ter pentru 
intretirn*rea scoliEor din Bra^ov ^i Ardeal. 

In timpul guvernulut Dumitru Sturdza, 1895—1899 c^nd 
s'a decorat Licenschi ambasadorul auscroungar dela Bucu- 
re^ti, surgliiLinitorul rom^nilor din Ardeal, [, C. GrSdi^teanu m 
calitate de Pre^. al „U^\i Cultural", s^a ndica: vehement tn par- 
Jament contra acesiui fapt. argtandTcS acesr act al guvernului 
^e poate numi o trSdare na^ionaia, din care cauzaa^i cazuc. 

Dar suElettil lui ales de Inflacarat nationalist n'a batut 
numai pentru fcMii nojtri de peste mun^i §1 el intreprinde 
calatorie intre anii 189^—1896 in Balcani, unde strabate Ma- 
cedonia, Timoc, Albania, 51 Butgaria, studiind la lata locului 
din toate punctele de vedere par^ile locuile pe attmci de romani. 

La 1901 devine pentru prima oarS Ministru al LucraHlor 
Publice in guvernul prezidat de Gh- Cantacuzlno. Cu prilejul 
acesta lonas C Gradi^teanu desla^oara o activiute din cele mai 
constructive in toate lucr^rile executate in tot intervalul acesia. 

Ion C. Gradi^teanu a cSutat s^ dea cat mai mare §i mai 
pronuntaia itit^ieiaie stilului pur romanesCn cSnd in igo6 se pune 
piatra fundamentals a actualului edijlciu al Ministerului Lucra- 
rilor Publice din CapiiaU, al Navlgatiunii Fluviale Rom^ne din 
Galati, al Porluiui Ramadan, Constanta, etc. 1. C. Gr^di^teanu 
pentru prima oara introduce stilul curat romanesc in arhitectura. 

Tot in timput acesta se construesc marele vase romane^ti 
pe mare ^i DunSre: „Dacia\ ^Iniparatul T^aian^ „Romania*» 
■care fac legatura mtie porturile noastre ^I Intreaga lume. 

La 1905 I'lind membru mguvemul CantacuzinoJmpreunI 
cu intreg guvernut, dar mai ales in urma stSruintelor sale §i 
-acelea ale lui Tache lonescu, s'a obpnut dela guvernul turc 
al lui Abdul Hamid faimoasa jrade^, priti care se recunoa^ie 
drepturile nationale §i culturale ale romanilor din Macedonia, 
Find ?i Tesalia. 

Cu ocazia evenimentelor peirecuie tn anii 1912— 1913. lo^ 
^na^ C, Gradigteanu, a fost unul Hin primii care erau cei mai aprigi 
sustinatori ai demnitatii noastre nationals. Si intradevar, vocea 
Rominlei a fost respectata, pentruc^. In lunie 1913 Romania a 
intrat in rasboi §! dupS o luna de stile a dictat pacea la Bucure^Ci 

In luna August 1914. cu prilejul izbucnirei rasboiutui mon- 
dial, fiind invit^t la Consiliul de Coroanl la Sinaia,— lona^ C 
-GrSdi^teanUj — iari^ a aratat Hnia firea^ca §i sing:ura posibila 
de conduita ce trebuia sa fie adoptata de caire (ara noastra 



?i care putea sa ajunga la realizarea idealului nosiru najional. 

Dupa aceea, p^na la intrarea efectiva a Romaniei in ras- 
boiu, Ion C. Gradi^teanu a facut parte din toate asociatiunile 
51 mi^cariie cu caracter cultural |i na^iona], care tindeau sa 
impirtga guvernul spre a intra in rasboiu alatun de alia^i. El 
a declarat in mai muhe randuri in limpul acesta, ca este un 
iraperativ categoric pentru Romania de a-,^i vaioridca drepturile 
sale fire^ti - unitaEea sa nationaia — ocaziune, poate ca u- 
nica in istoria |arii noastre ^i nu irebue perduta ?] cu orice 
rise Romania sa mearga alfituri de alia|i. 

In urma decretSrii mobilizaHi, Ion C Gradi^teanu a lost 
primul care s'a pre^entat la cazarma spre fj incorporat chiar a. 
doua zi in armata Il-a, renun^and la mandatul sau de senator, 
care ii dadea dreptui sa nu de incorporat, 

L?i la^i. in limpul tragediei noastre na^ionale, cu prilojuf 
retragerii In Moldova, vocea lui a rasunat In parlament pentru 
a mdrepta relde ^i a incuraja la rezisienja eroica a t^rii, ca 
astfel sa fie a^tepiata izbanda finals. In cele mai grele clipe 
de atunci, cand mnlta lume i^i perduse speran^a in victoria 
noastra, Ion a|C. Gradi^itanu n'a §ovait nici un moment In cre_ 
dinta sa nestramutaca, afirmand in tot timpul conving^erea sa 
in biruinta dreptafii noastre naponale. 

In timpul guvernului Marghiloman, la la^i, sub calcaiul 
german, a fost pemru el o deziluzie dintre cele mai amare a 
vietii sale, caci atunci consdin^a nationala a trebuit sa fie inS- 
bu^ita, ziareie cenzurate, cu un cuvant, viafa nationals era pa- 
ralizata compleetamente. 

Moartea marelui b^rbat de stat, scriitor ^i infocat luptS- 
tor national Barbu Delavrancea, a dat insa prilejul lui Ion C. Gra- 
di^teanu, precum ^i lui Tache lonescu, J. Peirovici, Robert der 
Fleurs, sa rosteasca cuvamari care sa ridice enorm spirjtul ^l 
sentimcntul najional. Aceste cuvantari au fost unele din cele 
mai frumoase rostite pana atunci In limba romana. adevarate 
panegerice inchinate credintei ca victoria este aproape, provo- 
cand in felul acesta o recule^jere sufleteasca. 

In luna lui August 1919, — afiandu-se la Baile Herculane, 
— vine §tireaintrarii victorioase a armatei rocnanein B.-Pestagi 
indata a organizac aci un mare banchei. Cu prilejul acestui eve- 
niment, la care a luat parte %i episcopul Caransebe^uluj, pe a- 
tunci Dr. Mtron Cristea, a rostit un discurs cu oca^iunea c^reia 



32 — 

a atirmatca iatrarea Romaniei in Budapest insemneazS triumful 
defmittv al cauzei drepte a Romaniei ?i Ingenunchierea ru^i- 
noasa a tmf.ei maghiare.Tot atunci L C. Gradi^teanu a spus cS 
acam este necesara coritopirea sufleteasca a tuiuror romajiilor 
<iin Romania intregitl, iar Prea Sfin^ia Sa ep.scopul Dr. M.ron 
Cristea s& devina Patriarhul Romaniei. ceeace sa^i intamplaL 
A fost in total de 17 ori - ales ca parlamentar, - de 
U ori ca deputat de 3 ">" c^ senator, devenind apoi senator 
^e drept, dupi ce noua con^titutie a intrat in vigoare. In pn- 
.mul parlament al Rom^niei Mari a lost ales senator la Cerna- 
uti iar dapa aceea deputat de 13ra§ov. . ,- ^ 1 

Ade local sS aratSm c^ in primele alegar, din Transit 
vania dupa rasboiu. lona? C Gradi^teanv. ca ^.Tache lonescii 
au fost mfran^i 5J combatuti In alegeri tocmai de cStre acei 
pentry care ficuse atatea sacrificii ^i luptase cu a ala ten ae- 
tata. De5i dezam£.git din cau.a ingratitudine. n^an.festate f a S 
de omul care a purtat in sufletd lui atata dragoste pentru 
romZ de peste'munti. totu.i Ion C. Gr.di.tean. nu d. mapo. 
Activitatea lui nationals se Indreapta catre roinann dm 
Macedonia. - devenind in .9.0-^9^6, ^^^'^'^^''''^\^;'^^^^^^^ 
de Cultora ,ft^aced^Ron..ne\ Vice-pre^edmte al Socie St.. Cu^ 
turale ,Graiul Rornanesc^ - gra^ie carora reu^e^te sa aduca 
in Eara un manunchiu de tineri din Banat, 1 ransnistria 5. Valea 
Timocului, care ace^tia din nrm^ M proclama Pre^edmte de c 
noare, al Soci^tMii lor -- Soc. Academica .Dacia-Aurdiana - 
a studen^ilor romani timoceni, care cu timpul pun bazele actu- 
alei Societa^i Culturale .TSmoc\ a romanilor dm Valea Timo- 
cului si Dreapta Dunarii, spre a duce cu sfinteme lupta p^na la 
capat in cd3ce prive^te ca^tigarea defmiLiva de cStre fratu nof- 
tri de peste Dunare a dretJLurilor lor cukuraie 51 na^icnale 
Noi elevii lui. vom cauta sa executSim intocmai cuvantul 
si itidemnurile lasate mo^tenire noua de catre detunctul lona^ C. 
Gradisteanu, ?i pentru a ne face datoria catre memoria acestui 
mare luptator nationalist §i catre generatule vntoare, - noi, 
atat tn zile de restri^te cat ^i in zile senine vom conunua sa 
rostim cu evlavie nutnde lui in tot timpul calvarului Romanilor 
de peste hoUre. ■ * 



Carti — Reviste — Ziare 



La redac^ia revistei noastre s*au prim it din intreaga Jara 
numeroase c5rti, reviste §i ziare a cSror reccnzie ne propunem 
s'o facem in randurile ce urmea^a. 

lata clteva din aceste comori primiie la redac^ie: 

Tara Rarsei, care apare la Brajov, sub conducerea pri- 
ceputa a D'lui AL Banciu. Trebue sa recunoa^lem ca acoasta 
publica^ie este o mandrie pentru Iratii de peste mun^i. Imbra- 
^i^eazatoate probiemele cukuraie ale Ardealului. De aceea ^Jara 
Barsei" nu trebue sa lipseasca de pe masa nici unui intelec- 
tual roman. 

Suflet Romanesc, revista culturala literarS. Apare la 
marginea de vest a ^flrii, la OradeaMare. Este o continuare a 
revistei „Flori de crang". Aparand in condi^iuni excelente^ sub 
Ingrijirea DIui Al Georgescu, merita toata atenpunea jnteiec- 
tualita^ii romane^ti. 

Era MouS, este organul aaociatiei Invajatorilor din jud. 
Trei Scaune, tiind de necesitate culturala insemnata In aceasta 
regiune a tahi unde se afia numeroasa populatie minoritara* 
Revista este plana de msufietire si indemn pentru invajarea 
Jimbii romane^ii. 

BSfSganul, este revista de mare folos pentru popor. 
Aci gasim literatura de reala Insemnatate pentru cei care 
vor sa cunoasca suOetLiI poporului nostru. Apare sub coduce- 
rea inimosului carturar Dl Tomescu BaciUj pentru care*! fdici- 
tam cu toata caldura. 

Cultura* organ de cullura al tineretului romanesc, care 
are de scop consolidarea $1 prosperarea Urii noastre din toate 
punctele de vedere. Salutam cu satisfac^ie publica^ia dela Ca- 
reii, care tinde si promoveze interesele cukuraie na^lonale in 
aceasta parte a ^arli. 

Macedoniat organul societaEii culturale cu acelas nume, 
apare sub ingrijirea D-lui Lr. Naum Nance. RetnarcSm caracte- 
rul ei strict national, liind singura revista care se ocupa de 
:Spinoasa problema a Macedoniei. 



:-i4 — 

Graiul Pomancsc, cie sub conducerea DtuJProt. S.Man- 
drescu, Itiibratijaza problema romanibr de preiudmdenf. I'l sin- 
gura reviHta care de lo ani de zile atrage att;nuunea opiniei 
publice rotn^ne^ii asupra soartd nenorocite a ira^ilor de pesie 

hotare. u i n 

LumJnatorul Cre^tin, apare sn cetatea banilor - '^ra- 

iova. - JCst^ loane preiioasa pentrw Indemrurile §i probkmtle 

religioase pe care 3e desbate. 

VMtoruU deaseraeni o revista religioasS de un real loios, 

care apar*= sub eonducerea D tui D. G. Boroianu. E bine in- 

grijilJl ?i o reeomand^im credincio^ilor 

Ortfidoxia, contine un bogat 51 vanat material semnai de 

valoro^l scriitori ai biserkii noasire: Boroianu. Preolul Toma 

Chincuta eic. 

Catedra, apare la Galati fiind organul profesonlor secun 
darh Problemele culturale si naVonate sunt pusepeprimul pbn 
al revistei cu o competen^a des^v^r^ka, 

Gorianul, este organul intelectualilor din acea regiuiie 
a tarii care a reu§^t sa se impuna gra^ie atitudinei sale. In 
lie" care an. cu prikjul con^resului federa^iei smdeftte§n dm 
Oltenia, X'^^fj^nLiI' satuta studentjmea timocean^. 

Romania dela Mare^ are infa^isarea ntiui ziar adevarat 
din Capitals. InregistreazS toaLe evenimentele imporiante dm 
capitala Oobrogei ^i (inutul nosiru de peste Dunare. 

Graiul Salelor, e un pretioa ziar al asociatiei invaiatori- 

lor. care apare la Gabti. .. 

Viitorul Ciucului, e o foaie modesta^ dar bme ingnjita. 

Ideea Nationala, e un ziar important in serviciul cauzei 
national. In aceste timpuri vitrege, asemenea ^iare trebuesc 

^■"^ Solia Dreptatis ne vine dela OrS^tie, urganul Part. N. 

T, din locaiilate. 

Astralis, Capitala Olteniei se poaie mandn cu a asemenea 
revista de makaspiritualitate.Pe l^nga problemele teosotice, 
spiritiste ?i religioase, .Astralis" se ocupa .^i de chestiuns de 

puriL [jlozofie. 

Despre ceidake reviste vom continua in numarui viitor. 



M 



Informatiuni 

Ki se adiice la cuno^tinta ca a tnceput sa bantue din nou 
leroarea In satelele noastre din jud. Vjdin, de data aceasta ope- 
ra^ii^nea Tiind condusS chiar de comandantul garnizoanei dm 
Vidin — Lt.'Col. Chtseti'. In fiecare Dutninica pleaca dela Vidin 
echtpe, a^a zise culturate, In satele romane^ti spre a tine con- 
ferin^e patrJotice bulgare care termini prin arderea cartilor bi- 
serice^ti romanesti, cum s'a Intamplat rec^'yln com.Stanotarn. 
Printre alte fapte, - sus^isele echipe lort^i pe satenii no^tri 
spre a semna un memorlu in care se spui^ ca romanii din 
Valea Timocului ^i dreapia DunSrii nu vor scoli romanegti, 
amenin^andui cS daca nu semneaza, guverniil bulgar va aduce 
macedoneni si dobrogeni spre ai coioniza pe averile lor. 

* * V ' 

Se §lie ca Mitropolia din Vidin a dat ordin special preo- 
^ilor din satele romanesti ca si numai fac5 servicijj! divin in 
limba romaneasca, ci In cea slavonS. Toate organele admitiistra- 
aive bulgare sunt datoare a executa acest ordin. 

In toamna anului trecur, un locuitor din com. 'sSn, jud. 
Vidin a ru^at pe preot sS oficieze in limba romAn , sea cu 
priletul lnmormama.rii unut tm al sau. Nenorocitul Jns* ^ doua 
jii a fost chemat la postul de jandarmi unde a Tost i ^it in 
mod barbar. 

In receniui expozeu politic ce la facut D-1 Mu^anoff in 
laEa comisiunei parlamentare de pe langS Ministerul de Externe^ 
D'sa a declarat ca raporturile romanobulgare merg spre in- 
bunatSpre toate litigiile dintre cele doua state liind pe cale de 
rei^olvare. 

SS speram ca n'o sS fie nici primaf nici ultima aceasta 
'declaratie a D lui Mujanoff ! 

Ziarul ^Zname*" oficiosul guvernului dela Sofia din 6 Martie 

a. c. respingand cu indignare acuza^ia ca autoritatik bulgare 
^r fi persecutat elemental turc din Bulgaria, adaogS ca turcii 



36 — 

din Bulgaria i^i au ^coUle lor, bibUotecile lor ji moscheele lor 

lor bulbar!. Foarte bine! ^ ^ r ■ i 

Dar acum se pyae intrebar^a : de ce nu afirmS oficiosul 

bulgar dela SoHa acdas lucru §i despre elementul romanesc?' 

• * 
La 19 Februarie a. c-^ !n Bulgaria au avut loc mart ser^ 
blri populare, precum §i parazi mititare, cu prilejul aniversarii 
56 ani dda semnarea psicii dela San Slefano. La toate aceste 
festivitSti au fost itivkati misiuni streine, veteranii ru^j, ma* 
multe colonii streine. afara de reprezentarttul Romamei, Tot cii 
ocazia acesta s'au||Tonuntat discursuri In care nu s'a ammUt 
nimic despre rolufRomanki dela 1877 Probabil c5 bulgarii au 
uitat ceea ce s'a fcrbit la Bucure^ii ca prilejul vizUei RegeKii 
Boris in Romania. 

■■\ ' ' 

'^•S*^ ^tie cata valvS a stamit in presa european^ indieerea 
pactului bavinic.Ziare de mare anvergurS ca „Times" si ..Te- 
mps" au rejevat marea importanta a acestui act Numai presa 
bulgara, i^ frunte cu oHciosul bulgar refu^^a a recunoagte acest 
lucru. Ba din conEra, spune c.a n'a realizat nimic, A^a de pilda 
in an. sau din 6 Marlie a. c, .Pactele si noi^ exclamS ca pac^ 
tele nu ktlresc catuf de pu^in pacea Intre popoare,^iar in art. 
sau ditiJtsMartie a. c ^Mult zgoniol pentru nimac" arata ca 
pactul Wanic a z^darnicit intelegerea intre cele s popoare 
slave (?!) bulgar ^i iugoslav. Au auzii? Mentahtate bulgaral 

/ConRtesul general al sEuden^imci romane, care a avut 
loc m Vil^le dc 28, Eg §i 30 Martie ia Baile Ilerculane a votato 
motiune prin care se cere ca statui romAn 5% intervina In mod 
energic pentru ca to^i romani de peste hotare sS se bucure de 
acela.'ji tralament ca ^\ ceilalii cetateni conEocuitori, Sa se aplice 
tsra intarziere convenjiile ^colare 51 biserice^ii incheiate pentru 
ca scoala si biserica romanea'ica din aceste linuturi sa se des- 
chida imediat cu preoii §1 invatatori romani. In caz contrar, 
/statui sa denunte convenpile i?i sa preia asupra ^i intre^inerea 
/ jcoalelor 51 bisericilor rom^ne. 



Ultimele informatiuni 

La ^5 Marde a. c, avut loc adunarea g-Ia anualS a Soc. 

Dupa o ampla espunere a activjtaiii societatii facutS de 
D-1 Pre^edinte Dr. P, Voda Timoceanu, socieEatea a dat des^ 
■carcare comitetului. Apoi procedandu-se la alegerea noului 
<:omitet adtinarea in aplauze a propus 51 s'a admis alegerea 
vechiului comitetin urmatoarea compunere; 1) Pre^edinte Dr. P. 
Vod5 Timoceanu; 2) Vice-Pre^edinte : Dl ^rand I Mavrea; 3) 
SecreL general* D-I AvocaE Craciun P^flJ^) Bibliotecar: D-l 
-Andrei I Andrei; 5) Casier: DA lug, Oirrruia, 

S^a ratificat apoi alegerea secretarului de redac^ie al re- 
vistei Cult. ^Timocur !n persoana D-lui Petre Florescu- 

Aducem pe caiea aceasta multurtiirile nJdsfre, D-lui 
George Fotino, deputat de Cafiacra, care a Cxjpus pe bin- 
roul Camerei un proect de lege prin care col^nljtii vor 
deveni cet%m rom^ni pe baza fablourilor intocmite de 
Oficiul National al Colonfzarii, cari se vor mainta Comisiei 
de Naturalfzare, — de pe I^nga Ministeml Justijici. 

Comisiunea i?i va da avi^uJ asupra acestor tablouri, 
prmtr'o fncheiere pe care va inainta Impreuna cii'tabloti- 
ri(e Consilfuiui de Ministri, spre a decide. 



* 
* 



Continuam cu lista subscnptiei dela Nr. 2 al revistei care 
au subscris la fondul de editare al revlstei culturale yTimocur, 
dup^ cum urmeaza: 

i) D-1 Dr, P. Rancea — 500 ki 

2) D-1 Dr, Dumitru Florescii — 500 „ 

3) Dl Dn Ch, Alexiu - 500 „ 

4) D-1 Prof, Fl, loachim — 500 „ 

5) D'l Subl, aviator D. lonescu — 500 j,, 

6) D I Anghel Pascuna siudent — 200 ^ 

Total general 2700 lei